
În orice relație de durată există momente bune și momente dificile. Ne apropiem, ne îndepărtăm, ne certăm, ne reconectăm. E parte din dansul firesc al intimității. Dar uneori, în fața conflictelor repetate, a nevoilor neîmplinite sau a durerii neprocesate, începem să nu mai rămânem.
Epuizați de conflict și cu speranța mult diluată, nu ne mai certăm. Poate trăim senzația că “ne băgăm picioarele” în ea relație.
Începem, fără să ne dăm seama, să ieșim din relație, chiar dacă fizic suntem încă acolo.
Ce este un „exit” sau ieșirea din relație?
Conform teoriei relaționale IMAGO, un cuplu trece prin mai multe etape ale relației. Una din aceste etape este lupta pentru putere, etapă care vine după îndrăgostire, perioadă în care relaționarea cu partenerul devine o sursă de durere. Așa că cel mai la îndemână, ca mecanism inconștient de apărare în fața durerii este evitarea acestei dureri și căutarea unei zone de siguranță, de plăcere.
Atunci când relația de cuplu trece de etapa romantică (în care totul este atât de frumos, predictibil, sigur, conectat) și ajunge în a doua etapă relațională – lupta pentru putere, conectarea e greu de atins.
Când nevoile noastre nu mai sunt îndeplinite de relație apar comportamente prin care încercăm să ne reglăm din punct de vedere emoțional. În limbajul terapiei relaționale Imago, „exitul” este orice comportament prin care evităm spațiul relațional atunci când acesta devine prea dureros, tensionat sau nesigur și nu ne poate oferi ceea ce avem nevoie. Poate fi evident, dar cel mai adesea e subtil.
Exit-urile sunt comportamente care implică descărcarea energiei în afara relației, atunci când relația nu este un spațiu sigur pentru asta. Nu are legătură doar cu infidelitatea sau divorțul. Exit-urile pot apărea devreme, în fazele tensionate ale cotidianului, și pot arăta ca lucruri normale.
– Rămâi până târziu la muncă, pentru că acolo te simți mai văzut, acolo e mai simplu să relaționezi.
– Stai cu ochii în telefon la masă, pe canapea sau când e partenerul în preajmă pentru că nu mai știi ce să spui.
– Petreci tot timpul liber cu copiii, prietenii, sportul sau hobby-urile, dar nu mai ești disponibil pentru relație.
– Mergi la cursuri, înveți, studiezi, ești mereu angrenat în experiențe educative.
– Nu mai ceri, pentru că ți se pare inutil.
Ce se întâmplă când unul sau ambii parteneri „ies”?
Relația devine un spațiu care există în continuare, dar gol. Dialogul există în continuare, dar conexiunea începe să dispară. Ne înțelegem bine ca părinți, colegi de apartament, ca parteneri de proiect, dar nu mai suntem conectați. Și în absența conexiunii, se strecoară ușor iritarea, lipsa de sens, singurătatea în doi.
În spatele oricărui exit stă o durere nerostită și o nevoie neîmplinită. Iar relația, fără conștientizare și dialog, nu face decât să le adâncească.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de ieșiri din relație?
Ieșirile din relație sunt atât de frecvente în viața unui cuplu încât nici nu sunt privite ca provocări relaționale.
– Ieșirea intenționată este evitarea intimității cu partenerul, pentru că pare mult prea greu să ne implicăm în relație. Aici sunt acele comportamente simple prin care se evită intimitatea, cum ar fi citirea știrilor în timpul mesei sau discuțiile pe subiecte banale, care mută focusul de la relație.
– Ieșirea funcțională nu este intenționată, ci mai degrabă este ceva ce trebuie făcut (de exemplu, munca sau alte obligații), dar partenerul o resimte ca pe o ieșire, o îndepărtare.
– Ieșirea de-energizantă drenează energia din relație. De exemplu, televizorul, internetul, sportul și prietenii pot fi folosite pentru a evita timpul petrecut împreună.
– Ieșirea catastrofală este un tip de exit din ce în ce mai frecvent, iar aici intră infidelitatea, adicțiile și tulburările psihice. Acestea sunt ieșiri nocive pentru relația de cuplu, găuri prin care se scurge vitalitatea relației.
Ce putem face?
1. Primul pas este să conștientizăm ce se întâmplă și să ne întrebăm:
– Unde mă retrag și de ce fac asta?
– Când aleg confortul unei activități în locul disconfortului unei discuții cu partenerul de viață?
– Ce îmi spun despre conflict, ce mecanisme de apărare vechi declanșez în relația cu partenerul de relație?
2. Apoi, avem nevoie să ne întoarcem la conversație, la dialog, la conectare.
Un spațiu relațional viu trăiește prin siguranță (emoțională, verbală, corporală), intenționalitate (nu doar spontaneitate sau reactivitate), prezență conștientă (nu doar funcționalitate) și, poate mai mult decât orice, disponibilitatea de reconectare.
Pentru că atunci când alegem să rămânem conectați chiar și când e greu ne vindecăm și creștem. Și nu doar ca parteneri, ci ca oameni.
3. Al treilea pas este închiderea exit-urilor, un proces prin care ambii parteneri învață să-și exprime sentimentele în siguranță în cadrul relației, să renunțe la comportamentele care direcționau energia în afara relației și să asculte lumea celuilalt cu deschidere, curiozitate și empatie.
Ieșirile din relație nu au nevoie de judecată, ci de empatie și înțelegere, pentru că sunt moduri în care fiecare caută siguranța.
Terapia relațională IMAGO
Cuplurile care aleg să treacă printr-un proces terapeutic de reconectare, reparare și creștere și vor să facă asta cu un terapeut relațional IMAGO au nevoie să își asume, înainte de începerea procesului terapeutic, că vor închide exit-urile relaționale.
Închiderea ieșirilor este un proces ce necesită timp și implică și un angajament pentru o relație pozitivă și funcțională cu partenerul.
Tot acest parcurs terapeutic are nevoie de asumarea unui proces de 12 săptămâni în care se angajează să închidă treptat ieșirile, precum și să fie de acord să nu „iasă“ din relație în această perioadă. Scopul acestui demers este ca energia să se întoarcă în relație, în scopul vindecării reciproce. Este posibil ca unele cupluri să nu fie capabile să-și ia acest angajament imediat și vor avea nevoie de ceva timp pentru a face acest lucru.
Dacă simți că ai ieșit din relația ta, întreabă-te azi:
Care ar fi un prim pas mic, dar autentic, înapoi spre noi?
Relațiile nu se pierd dintr-o dată. Se pierd în pași mici și tot în pași mici se pot și regăsi.